Puțini și-ar putea închipui legătura dintre chitarele Gibson și mașinile de tăiat cu jet de apă. Și totuși, aceasta există! De fapt, vorbim despre o legătură bolnăvicioasă și pe care niciun mare producător de instrumente muzicale nu și-o dorește: mașinile de tipul waterjet cutting au contribuit (alături de frezele conectate la computer) la distrugerea simbolului american al muzicii rock! Datorită prețului mic al chitarelor produse de către și pentru tinerii din generația actuală, marele brand se află în stare de insolvență.
Cadrul de lemn al unei chitare realizate prin waterjet
Controlul sub care se găsește acum compania interzice conducerii acesteia să facă experimente comerciale. De exemplu, o parte dintre produsele electronice pe care le produceau cei de la Gibson au și fost eliminate. Conform informațiilor difuzate în spațiul public, datoriile de 500 de milioane de dolari ale celor de la Gibson, la momentul intrării în insolvență, contrastau puternic cu cifra de afaceri anuală de aproximativ 1 miliard de dolari.
Se pare însă că Gibson va renunța definitiv la sectorul cu produse electronice, aici numărându-se inclusiv boxe sau dispozitive bluetooth. Să recunoaștem, o imagine falsă a companiei, cunoscută îndeosebi pentru chitarele la care au cântat BB King, Elvis Presley, Jimmy Page sau Carlos Santana, ca să enumerăm doar câteva nume. Tehnologia de tăiere cu jet de apă a mai reușit să scoată ceva din compania Gibson, respectiv pe Henry Juszkiewicz, un excelent creator care a condus firma vreme de mai bine de 30 de ani. Cu toate calitățile acestuia, vom asista probabil la ieșirea lui din scenă. Principala acuză fiind tocmai cea a prețurilor mari comparativ cu ale concurenței.
Henry Juszkiewicz este acuzat de creditori că nu s-a putut adapta tendințelor mondiale în ceea ce privește reducerea costurilor de producție, chiar mai mult, a păstrat o anumită doză de aroganță a excelenței. Astfel, instrumentiștii și ascultătorii de muzică au început să facă deja o dramă și se tem de viitorul chitarelor. Să vedem cine și ce influențează cât de scumpă este sau nu muzica. Mai ales muzica furnizată de chitare.
Să mai spunem despre Juszkiewicz că este foarte urât de către fani. Administratorii judiciari ai companiei s-au străduit toată vara să-i găsească un înlocuitor.
Cu OMAX tăierea prin waterjet a unei chitare
Evident, în spatele celor de la Gibson ar trebui să stea concurența produselor chinezești. Este scuza cea mai la îndemână când ceva merge prost în industria americană. Teoria are însă și o doză de adevăr. Există material video suficient care ilustrează lupta tradiționaliștilor (a originalilor dacă vreți) împotriva a ceea ce este numit curentul „Fake chinese guitars”. Este însă producția de serie chinezească, replicile acestora la chitarele celebre, ajutorul dat de mașinile de tăiat cu jet de apă un argument decisiv!? Am înclina să credem că nu. Nu neapărat.
La sfârșitul anilor 70, începutul 80 erau la mare modă cei de la Gibson Brothers. Apăruseră spre sfârșitul anilor de glorie ai muzicii disco, cu muzică ușor de reținut, ușor de inclus în proiecte comerciale, de dans, show, am putea spune că ieftină. „Corifeii” emisiunilor muzicale de la noi (vezi Octavian Ursulescu) spuneau despre Gibson Brothers că sunt buni pentru că au chitare Gibson. În realitate, era vorba de trei frați originari din Insula Martinica, a căror ascensiune se datora unor cu totul altor motive decât folosirea chitarelor Gibson. Cei trei frați – Alex, Chris și Patrick Gibson – erau buni dansatori, vocaliști deosebiți dar nu erau instrumentiști, deși măi dădeau din când în când la tobe. Dar, la fel ca în zilele noastre, incultura și nepriceperea erau în societatea românească la mare modă atunci, iar spre deosebire de bine răul se propagă singur.
Gibson Brothers Disco
Acești Gibson Brothers produceau o muzică la modă, ieftină și creată cu instrumente relativ comune. Plăceau pentru că nu erau sofisticați, nicidecum pentru chitarele Gibson pe care, probabil, le aveau cei din trupa lor de acompaniament. De fapt, toți marii producători de instrumente muzicale, inclusiv de chitare, pentru a-și menține produsele la un nivel al prețurilor tot mai scăzut apelau încă de atunci la (măcar) subcomponente produse în China, Taivan, așa că nu era nimic deosebit să ai o chitară Gibson.
Cu cât ne apropiem de momentul actual vom observa că prețul instrumentelor muzicale scade iar unul dintre motive este acesta: introducerea tot mai masivă a prelucrărilor prin jet de apă sub presiune.
Există însă și argumente împotriva folosirii de mână de lucru chinezească la producerea unei chitare. Un numeros grup de instrumentiști calificați apreciază că merită să dai un ban mai mult dar să ai o chitară făcută așa cum trebuie. Chitarele au nume de alint, cam ca și la istoria naturală, cu nume de specie, subspecie, cu amintiri și pretexte de bucurie. Sunt personificate indiferent dacă sunt făcute manual sau printr-o mașină de tip OMAX prin waterjet. Unele chitare au fost create special pentru anumite vedete. Face și acest lucru parte din marketing.
Gibson Brothers country
Revenim, mai există grupuri Gibson Brothers, ca să vedeți ce monotonă poate fi lumea muzicii, iar dintre acestea unul super-cunoscut dincolo de Ocean și care cântă așa numitul „bluegrass”, o variantă de muzică country. Culmea este că și acest grup este condus de doi frați, Erich și Leigh Gibson. La fel ca toți muzicienii care se numesc Gibson și mai sunt și frați, și ei au fost puternic sponsorizați de marele brand despre care vorbim.
Și totuși, până la prăbușirea comercială a brandului Gibson, cel puțin în aparență și de conjunctură, chitarele acestea au rupt corzi la maxim pe toate scenele. Iar cu titlu de exemplu să mai amintim de modelul Explorer, o chitară Gibson exploatată în cel mai înalt grad de Kiss și de Metallica, de exemplu. Cadrul de lemn nu se rupe, chitara în sine care se rupe pe scenă de către metaliștii înfierbântați nu este neapărat un Elplorer Gibson. Nimeni nu este atât de nebun…
BB King si chitara Lucille
Regula de alintare a chitarei este valabilă doar pentru unii dintre muzicieni. Nu toți și-au botezat chitarele. Unii le consideră doar ceea ce și sunt, respectiv instrumente. În schimb, unele nume între timp au devenit celebre, cum ar fi Lucille a lui BB King, o chitară pe care acesta a folosit-o aproape întreaga sa carieră.
Un Gibson Explorer al celor de la Metallica
Aparenta alambicare a informațiilor din acest text vor să vă inducă ideea că tehnologia modernă, respectiv tăierea cu jet de apă sub presiune nu are cum să nu lase urme și asupra industriei producătoare de instrumente muzicale.
Fabricarea instrumentelor prin waterjet creează răsturnări majore de situații, exemplul Gibson fiind cel mai ușor de înțeles.