Cine ar încerca să descrie atelierele mecanice sau micile firme producătoare de piese unicat, cum erau ele până prin anii 80, de exemplu, ar fi pus într-o postură dificilă. Căci, în mod cert, ar fi un adevărat exercițiu de imaginație; cum s-ar fi putut crea multe din piesele care astăzi se fac cu atâta ușurință cu un OMAX!? (Desigur, exista tehnologia de debitare/prelucrare cu laser, fiber-laserul de astăzi, însă cu destule restricții. Nu era chiar pentru oricine…)
Un jet de apă sub presiune taie astăzi cam orice.
Așadar, să-ncerci să faci imaginar niște costuri ar fi o chestiune deja dificilă. Astăzi, fără a spune că tăierea cu jet de apă sub presiune este ceva banal, căci nu este, sunt doar câteva materiale care nu se taie cu waterjet-ul. Acestea ar fi sticla fierbinte și pregătită de a fi introdusă în matriță, ceramica și porțelanul casant și diamantul. Ei, da, diamantele nu pot fi tăiate!
Aplicațiile care folosesc jetul de apă sub presiune nu sunt însă neapărat în industriile prelucrătoare. Unele instrumente folosesc jetul de apă sub presiune în chestiuni la care, majoritatea dintre noi, nici măcar nu ne gândim. Dacă ne uităm la pereții marilor clădiri din orașe vom observa celebrele graffiti, desene uriașe care uneori ne plac și alteori le detestăm. Nu există o regulă generală, graffiti este pentru pentru unii artă iar pentru alții vandalism.
Oricare ar fi viziunea, artă sau vandalism urban, cuțitele de tăiat cu jet de apă sub presiune în acest caz sunt un fel de gume de șters, cu ele se îndepărtează desenele făcute pe pereți. De remarcat însă că această tehnologie, în care jetul de apă sub presiune a fost pus în slujba legalității… nu prea există în România. Cel puțin nu avem noi știință. Marele graffiti cu Sf. Gheorghe din București a fost șters prin acoperire cu vopsea. Cum spuneam mai sus, tehnologia de înaltă performanță nu este chiar pentru oricine.
Dacă tot am atins subiectul cu legalitatea lucrărilor de graffiti, să spunem că Timișoara pare a fi totuși un oraș unde gfraffiti are accente puternice de legalitate. Aici se organizează chiar și un festival de graffiti. N-am remarcat însă să fie folosită tehnologia cu jet de apă sub presiune. În schimb, orașele din Occident folosesc tehnologia cu jet de apă sub presiune deosebit de eficient pentru a curăța pereții. După cum se vede în imaginea de mai jos.
V-ați pus vreodată problema cum se pot tăia prăjiturile în bucățele atât de mici, atât de egale și cu muchiile perfecte!? Culmea, în forme de iepuraș sau clopoțel. Și nu curge crema, nu se împrăștie nimic din ele. Ei bine, sunt tăiate cu un fel de waterjet.
Ceea ce nu știu foarte mulți este că platourile cu prăjituri sunt în general congelate atunci când sunt tăiate. De ce, este o chestiune de productivitate și de posibilitatea de a menține o perioadă cât mai mare de timp termenul de valabilitate. La fel se procedează și cu tablele de ciocolată.
Ați fost surprinși, desigur, să observați câtă varietate de forme și grosimi se pot obține din frusecuri, prăjituri sau mici bijuterii din ciocolată. Ei bine, aflați că ele astfel se taie, cu un jet de apă sub presiune. Doar că temperatura la care are loc procesul este sub 0 grade, în mod frecvent la – 20 grade Celsius. Evident, ce lucrători ar putea lucra cu plăcere în astfel de medii!?
În condiții și cu caracteristici aproape similare se efectuează și tăierile de orice alte alimente congelate.
Principala diferență între o instalație de tăiat cu jet de apă sub presiune pentru metale și una pentru alimente este nu neapărat prețul cu care se comercializează utilajul în cauză. Marea deosebire este apa și modul în care se folosește. Dacă la tăierea cu jet de apă a unei bucăți de metal apa este recirculată, la tăierea unui platou cu prăjituri cu frișcă acest lucru nu se întâmplă.
Recircularea apei are sens la tăierea metalelor, a gresiei sau alte structuri consistente. Dar este interzisă la tăierea alimentelor, motivația fiind cât se poate de logică din punctul de vedere al securității bacteriologice. Apoi, gândiți-vă ce ar însemna să tăiem un platou de fursecuri cu aceeași apă care s-a utilizat la tăierea unui calup de pește oceanic congelat!?
În mod sigur că sunt șanse mici să ghiciți ce utilizare este la drumuri pentru o instalație de tăiere cu jet de apă sub presiune. La modul propriu… nici nu sunt folosite pentru așa ceva de către drumari. În țările civilizate însă, acolo unde (poate) nu se mai dă în folosință niciun kilometru de autostradă, căci aceștia au cam fost dați deja demult, waterjet-ul este folosit la curățenie și la lucrări pregătitoare.
Vechile inscripții, marcaje rutiere sau pur și simplu stratul de mizerie de pe covorul asfaltic se îndepărtează cu un jet de apă. Operațiunea are sens în cazul în care se dorește o redesenare a marcajelor rutiere sau reasfaltarea. Ne referim la acest ultim aspect tocmai pentru că, tot în țările civilizate, asfaltarea se face după ce se curăță stratul de rezistență. Adică se elimină grăsimile, mizeriile, pământul. Se așteaptă să se uște sau se folosește o mașină de suflat aer cald. Din nou, am menționat ultimul aspect pentru relevarea diferențelor de viziune cu drumarii din România. Aceștia știu să asflateze și pe timp de ploaie…
Dar nu numai drumurile se pot curăța, ci și aleile, curțile și pavajele ornamentale.
Iar după ce v-am destăinuit atâtea aplicabilități ale unui jet de apă sub presiune, credeți că ne puteți deruta cu ceva ce n-am mai auzit!? Contactați-ne. Noi tăiem orice.