Spuneam în articolul nostru anterior, cel referitor la istoricul tăierii cu jet de apă sub presiune, că dr. Norman Charles Franz este considerat a fi cel care a pus bazele procedeului. Paternitatea unei metode sau a unei descoperiri, a unei invenții în general, se stabilește după principiul „primul care brevetează” ori și în acest domeniu, cel al tăierii cu jet de apă sub presiune, la fel cum este cazul mașinilor de cusut, de exemplu, există mai multe persoane care-și arogă dreptul de a fi primul. Însă numai brevetul contează. (La mașinile de cusut sunt cel puțin patru țări, mari puteri ale lumii, care susțin că sunt primele!)
Mohamed Hashish
Oricine ar fi în privința întâietății, frumusețea principiului de brevetare și a oficiilor naționale pentru brevete și invenții este aceea că orice perfecționare ulterioară a unei metode, a unui aparat, o nuanțare a unui principiu, toate dau naștere la noi certificări. La fel este și în cazul tăierii cu jet de apă căci, trebuie să știți, brevetul lui Norman a fost substanțial îmbunătățit de către Mohamed Hashish. Cine este acest ultim (oare?) contributor la revoluționarei tehnologii de tăiere cu jet de apă? Un egiptean născut în 1947 care, după ce a absolvit Universitatea din Alexandria și unde a predat doar trei ani, a plecat în Canada la Universitatea Concordia din Montreal, unde a și devenit doctor în mecanică.
Întrebare: traseul afirmării lui Mohamed Hashish vă pare cunoscut? Este unul similar cu cea mai mare parte a valorilor din țările est-europene, care fac studiile de bază aici apoi pleacă peste Ocean, unde sunt altfel tratați, altfel primiți și altfel răsplătiți. Tăierea cu jet de apă sub presiune a fost substanțial îmbunătățită de către Hashish, el preluând și dezvoltând o parte din principiile cu care a lucrat Norman Charles și, mai mult, a fost primul care le-a brevetat.
Așa se face că în 1979, la câțiva ani după ce Norman breveta principiul și se gândea la tăierea cu jet de apă în care să introducă particule abrazive, dr. Hashish a pus bazele tehnologiei. Pur și simplu a stabilit algoritmul după care se introduce particula abrazivă, ce cantitate, ce duritate și cât de mare să fie presiunea, în final a perfecționat și brevetat ceea ce Norman inventase cu opt ani înainte. Este paradoxul și frumusețea activității de cercetare-brevetare, așa cum am spus mai sus.
Nu este cazul ca noi, aici, în rândurile de față, să definim sensul evoluției umane, să stabilim cine a fost mai întâi. Esențial este doar că, referindu-ne strict la tehnologia tăierii cu jet de apă sub presiune, principalele beneficii revin marilor puteri ale lumii, care sunt mari tocmai pentru că au un alt sistem al valorilor, un alt sistem de educație. Noi, cei mici, pe baza tehnologiei „water jet cutter” avem opțiunea de a produce obiecte cât mai frumoase, cupe, medalii, trofee… despre care avem tot timpul din lume să povestim.