Tăierea cu jet de apă sub presiune a pătruns în viața noastră infinit mai mult decât își închipuie majoritatea dintre noi. Datorită acestor mașinării de înaltă tehnicitate, s-ar putea spune că aproape în fiecare zi am putea călca pe ceva tăiat cu waterjet. Desigur că este o exagerare, nu în fiecare zi mergem la un mall sau la un magazin de lux pentru a vedea niște pardoseli deosebite..
Hiperbola de mai sus a avut însă un scop precis, acela de a demonstra ideea de difuzare a tehnicii în viața cotidiană. Așa cum, sperăm, vom arăta în continuare. Lumea modernă și tehnologia pot produce artă, o artă pe care unii o înțeleg, alții o urăsc iar celor mai mulți le este indiferentă. Mai mult, tehnologia modernă ne face să consumăm mai ieftin, să ne decorăm casele mai ieftin și mai divers. Chiar dacă nu ne place arta modernă.
Jennifer Rose Sciarrino (n. 1983, Toronto) este o artistă canadiană care „a rupt gura” moderniștilor canadieni și americani, dar nu numai. Este licențiată în artă vizuală la Toronto, iar mijloacele sale de expresie sunt sculptura și fotografia. Ce caută mașinile de taiere cu jet de apa sub presiune în aceste ecuații!? Tehnologia este, așa cum am spus, mijloc de expresie.
Prin felul în care trage niște linii se naște un contur, iar conturul trădează forma unui corp. Ei bine, imaginați-vă o operațiune de randare (cei ce lucrează cu imagini vectoriale știu ce înseamnă) din care rezultă locul unde cad umbrele imaginare ale corpului respectiv. La marginea lui, evident, lumina devine umbră. Este o descriere foarte complicată a imaginației lui Jennifer Rose Sciarrino. Apoi, acolo unde cade umbra se face o tăietură cu jet de apă. Iar din toate aceste complicații ies obiecte foarte simple.
Cea mai complicată misiune este tocmai aceea de a face lucuri simple, cel mai complicat este să povestești simplu, desenul cel mai complex este însă o idee simplă, toate acestea fiind formulări ale aceluiași principiu: simplitatea este cea mai complicată! Iar tehnologia de taiere cu jet de apa simplifică…
Așadar, felul complicat în care și-a închipuit Jennifer că se poate naște un corp, viziunea ei 3D și preocuparea pentru materiale neobișnuite a creat obiecte care s-au constituit în alei pietonale. Parcă nici nu-ți vine să calci pe asemenea dale din beton!
Un altfel de mister al luminii este obținut în plăcile ceramice obtinute prin taiere cu jet de apa din bisericile sau moscheile de factură modernă. Unul dintre cele mai elocvente exemple de folosire cu artă și precizie a tehnologiei waterjet este Marea Moschee din Abu Dhabi, cunoscută și sub numele Moscheea Sheikh Zayed sau mai simplu Marea Moschee Albă. Este o lucrare impresionantă care a costat peste jumătate de miliard de dolari.
Aici încap cam 40.000 de oameni simultan, covorul este de 6.000 de m2 și a costat 6 milioane de dolari. Edificiul a fost construit pe parcursul a 11 ani (1996-2007) și totuși nu este cea mai mare moschee din lume, este considerat a fi „doar” a opta.
Marea Moschee Albă este însă locul unde tehnologia de taiere cu jet de apa a intrat cel mai puternic până acum. Este creația umană care înglobează cel mai mult această tehnică. Pardoselile și multe decorațiuni sunt excelent realizate din piese lucrate prin taiere cu jet de apa sub presiune. Despre cele șapte candelabre imense făcute din cristale Swarovsky nu mai spunem nimic. Este suficient să priviți fotografiile pentru a realiza luxul și opulența pe care o inspiră decorațiunile.
Cu toată senzația de bogăție care ți-este indusă, piesele de ceramică, faianță, marmură sau granit, combinate cu bun gust desăvârșit au fost realizate la prețuri colosal mai mici decât valoarea intrinsecă a materialului. Acesta este și avantajul debitării prin jet de apă sub presiune, faptul că se obține o calitate deosebită, finisaj deosebit la un preț incomparabil cu alte metode.
Firmele care au lucrat la Marea Moschee Albă au avut o pâine bună de mâncat. La construcția moscheii au participat specialiști și au fost aduse materiale din doar câteva țări, respectiv Italia, Germania, Maroc, Pakistan, Malaezia și China. Se pare că marii producători din China de materiale pentru decorațiuni interioare s-au specializat în pachete și proiecte destinate în mod special țărilor arabe.
De fapt, dacă am ține cont doar de oferta chinezilor, marea producție mondială de mozaic este destinată lumii islamice. Judecați și dvs oferta unei firme din Xiamen, observați pachetele de piese realizate prin waterjet și cu destinație exclusivă pentru moschei și minarete…
Dacă stăm bine să ne gândim, suntem pe punctul de a vedea instalarea dominației chineze în afacerile cu decorațiuni interioare, ceea ce are o anumită logică ținând cont de prețurile practicate. Găsim absolut peste tot în lume oferte de pardoseli, mozaicuri, faianțe, gresii… și ce este mai ieftin provine din China. Am putea să ne punem întrebarea, firească dealtfel, oare cât ar fi costat Marea Moschee Albă dacă nu s-ar fi apelat la producătorii chinezi!?